Un film de scurt metraj despre…cum a fost.Un context special, deloc singular, ce surprinde o imagine ratacitoare a socialului din timpuriul ‘90.
Televizorul cu lampi, acea dihanie ordinara care pica cand iti era lumea mai draga, care se aprindea la vreo 20 de minute dupa ce ii dadeai drumul si care pentru multi a reprezentat sungura sursa de destindere sociala.Nu era el cine stie ce, dar macar era, iar pentru unii abia era…

Filmuletul surprinde foarte bine acele zile, cand ravneai sa vezi filmul de duminica seara(singurul de altfel) insa nu mergea tv-ul.Mai deschideai capacul, mai bagai o surubelnita, mai umblai la selector, si…daca nimic nu dadea roade, atunci sigur 2 pumni laterali plasati bine si unul deasupra, chiar langa manerul de prindere, nu aveau cum sa nu dea rezultate…pana il lua dracu de tot( si era inevitabil)

Filmul a castigat :

Premiul Danzante, Huesca, Spania, 2007
Marele Premiu, Hamburg, Germania, 2007[1]
Cel mai bun scurtmetraj, San Francisco(SUA), 2007
Cel mai bun scurtmetraj, Mediawave, Ungaria, 2007
Premiul juriului, Aarchus Film Festival, Danemarca, 2007[2]
Menţiune specială, Aspen ShortsFest(SUA), 2007
Premiul Gopo pentru scurtmetraj, Bucureşti, 2007
Marele Premiu la IndieLisboa, Lisabona, 2007
Premiul Juriului pentru Cel mai bun scurtmetraj la Festivalul Internaţional SUNDANCE, Utah,(SUA), 2007([3]);
Cel mai bun scurtmetraj si Premiul Publicului la Festivalul Internaţional Alpe Adria Cinema, Trieste, 2007([4]);
Marele Premiu pentru scurtmetraj la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier, Franţa, 2006 ([5]);
Cel mai bun scurtmetraj al Festivalului Filmului Est-European de la Cottbus, Germania, 2006 ([6]);
Trofeul DaKINO pentru cel mai bun scurtmetraj, România, 2006 ([7])
Marele Premiu la Festivalul Internaţional de Film Documentar si de Scurtmetraj de la Bilbao, Spania, 2006

Poate ca altii inteleg mai bine ce noi nu putem..