“Dacă omul nu ştie că un lucru e imposibil, se apucă să-l facă şi uneori îi reuşeste.”

Ne place sa credem ca avem si stim fotbal, sau cel putin unii dintre noi.Avem jucatori platiti cu zeci de mii de euro si bag de seama ca e in trend ca dupa ce atingi un anumit prag, o lasi mai moale cu tehnica si te apuci de  fel de fel de parade pe la fel de fel de petreceri, emisiuni, chestii d’astea.

Cum era de asteptat unui mediu atat de bine dezvoltat dpdv sportiv, deunazi  au inceput sa apara si “arenele”.Si o data cu progresul logistic e firesc sa te astepti sa apara si niscaiva progres sportiv. Poate o aparea , insa ceva mai incolo, momentant scriem acatiste si facem pomeni, doar doar o pierde adversarul. Pana atunci “maidanul”, fie el urban sau nu,  a fost si inca este “arena” care a lanasat pana acum cele mai multe  valori sportive. Se lasa cu genuchi beliti, cu degete iesite prin tenesi, cu coate julite,  dar are avantajul de-a nutri si dospi pasiunea pentru joc, lucru tot mai rar intalnit astazi. Ma intreb oare cum s-ar descurca “miile de euro”  pe-un asa gazon….oceanic