Mi-era așa un dor de Tine

Din neatenta mea intenție mă rup voit de-orice direcție și cum apuc sa îmi revin mă pierd de emoție și de chin. Aș vrea! sa vin, aș vrea! să stau si-aș vrea! să plec când vreau, dar nu mi-e îngăduită izbutirea când în văzduh îmi pierd privirea. Nu mi-e izbânda nici de-o faptă și deci nici merit ce să am, ascund privirea-n multă ceață și-n întuneric gram cu gram.

Și totuși, mi-era așa un dor de tine c-am înnegrit albind la geam, la vechiul drum dinspre venire de unde numai uscături mai am. Mi-era așa un dor de tine, mai ieri când parcă ne vedeam, iar azi am vrut să vin la tine... dar mâine mă găsești la geam.